Nu mai simt...

Astazi nu am mai simtit nimic. Imbratisarile tale nu au mai avut niciun efect asupra mea...
Toate lucrurile care imi placeau la tine, acum mi se par banale...
M-ai lasat sa ma indepartez usor, nu ai stiut sa ma aduci inapoi.
Acum m-ai pierdut.
Nu-ti voi spune ca s-a terminat. Te voi lasa sa descoperi singur...
Nu credeam vreodata ca vei putea sa ma atingi fara sa tresar, sa ma mangai fara sa imi spun in gand cat te iubesc, sa-mi spui ceva iar eu sa nu mai am incredere in tine.
Nu mai am iubire, baby... Incerc sa iti dau tot ce pot, dar vorbele tale ma dor prea tare.
De cate ori faci lucruri ce alta data imi faceau placere, imi amintesc cat m-ai ranit. Si nu mai am cum sa trec peste.
Inima mea a inghetat la loc. Toata caldura pe care mi-ai oferit-o sa mi-o incalzesti a disparut si ea.
Inca mai sunt cateva scurte momente cand te ador, dar ceva imi spune ca in curand o sa dispara si ele...
Nu prea mai pot sa iubesc un om care nu ma intelege... Care nu e langa mine cand ma doare, care nu ma tine in brate decat dupa ce ma raneste.
Imi pare rau ca mi-ai stricat lumea. Ca pentru tine am pierdut tot si stiu bine ca asta ai si vrut. Ai vrut sa depind mereu de tine... Sa fiu prinsa in toate jocurile tale si sa nu pot sa ma impotrivesc niciodata.
Ma doare pentru ca am crezut ca esti altfel, ca in spatele mastii acesteia pe care o folosesti de fata cu ei, exista ceva bun... Cred ca m-am inselat.
Am asteptat mereu sa imi dovedesti ca merita toate lacrimile mele, dar in schimb am ajuns sa vars si mai multe lacrimi...
Si ma doare pentru ca trebuia sa nu se intample niciodata. Si ma bucur pentru ca a fost cel mai frumos lucru din viata mea. Si imi pare rau pentru ca nu a iesit cum vroiam eu...
Nu voi renunta niciodata sa sper ca intr-o zi va fi bine. Indiferent ce o sa insemne binele asta... Va trebui sa-l accept in cele din urma.