duminică, 26 septembrie 2010

Inchisoare de ingeri.

Sunt multi acolo.
Legati in lanturi isi asteapta sentinta.
Cu ochii lor sinceri si curati se zbat sa inteleaga de ce se afla in acel loc intunecat.
Pielea lor alba straluceste chiar si in acele colturi mucegaite ale lumii.
Sunt sinceri, dar gardienii care ii pazec nu pot vedea bunatatea lor angelica.
Nu se zbat. Nu vor sa scape din lanturi. Forta lor le-ar rupe in cateva secunde, dar ei nu vor sa incalce nicio regula.
S-au lasat prinsi, legati, batuti si calcati in picioare cu brutalitate pentru ca au vrut sa demonstreze lumii ca se inseala.
N-au reusit.
De ultima data cand au trecut ei pe aici, Planeta s-a schimbat. Nimic nu mai merge cum trebuie.
Oamenii nu mai au suflete, au minti demonice. Vor sa distruga tot. Ce-i acela adevar intr-o lume in care fiecare cuvant se poate interpreta in mii de feluri?
N-o sa mai fie liberi niciodata.
Isi vor trai eternitatea in inchisoarea propiei lor vointe.
Sunt buni. Prea buni sa stea afara, printre muritorii cu trupul si sufletul patate de rautatea lor exagerata. E mai bine in inchisoare. Acolo puritatea lor va ramane neatinsa... Nu se vor murdari niciodata.
Poate li se va face mila si ii va executa cineva intr-o zi... Poate asa vor ajunge inapoi in lumea lor.
Sau poate vor ramane prinsi, agatati cumva intre cele doua lumi. Intre rau si bine, intre lumina si intuneric.

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Nu gasesc niciun titlu acum.

joi, 2 septembrie 2010

Ce daca?

Si ce daca gresesc? Sunt om, lasati-ma sa fac lucruri imperfecte.
Si ce daca o sa regret? Sunt bine acum si oricum stiu ca pentru fiecare clipa de fericire o sa primesc doua de tristete.
Ce daca a trecut vara? In toamna mea este inca cald si va fi asa poate pana vara viitoare.
Ce daca toti din jur se agita? Eu vreau sa raman in visul meu, nu vreau sa ma trezesc. Agitatia lor nu face decat sa-mi intretina visul ca pe un foc de tabara in care se arunca mereu cateva crengi.
Ce daca incepe scoala? O sa cunosc oameni noi, o sa-mi fac prieteni si o sa capat din nou un program echilibrat de somn, studiu, mancare...
Ce daca am fost aeriana toata vara? Acum imi revin. Incer, dar sigur.
Ce daca m-am distrat 3 luni de zile si ce daca nu regret nimic din ce ar trebui s-o fac?
Ce daca mi-am permis sa-mi acord MIE tot timpul de care dispun?
Ce daca m-am razgandit de o mie de ori si am ajuns tot de unde am plecat?
Ce daca ma bucur pentru altii la fel de tare cum ma bucur pentru mine?
Ce daca am incredere?
Ce daca sunt mai matura decat ma cred unii si ce daca pastrez anumite ganduri doar pentru mine?
Ce daca am invatat sa fiu rece, dar calda in acelasi timp?
Ce daca am invatat sa dau doar cat mi se da, iar atunci cand nu mai primesc sa ma simt ca la inceput?
Ce daca am facut "cercetari secrete" despre diferite tipuri de oameni ca sa invat cum sa ma port cu ei in viitor?


Maine plec in Turcia, la mare( Kusadasi).
Revin duminica viitoare, pe 12, cu amintiri, vise si impresii din calatoria mea.
E ultima mea saptamana de libertate.
Si imi vine sa tip de fericire ca am avut o vara de neuitat.:x
Le multumesc lor. Tuturor celor care prin gesturi mici mi-au facut zilele mai placute si mi-au daruit cea mai reusita vacanta.
Am spus-o de multe ori vara asta: M-am distrat!
Chiar daca toate planurile de la inceput au fost in zadar. Chiar daca niciunul nu s-a realizat( sau aproape niciunul), vacanta mea a fost perfecta! A fost peste planuri, peste asteptari, peste dorintele mele.
Si, nu conteaza anotimpul atata timp cat in sufletul meu, amintirile vor avea mereu mirosul placut al marii.


Multumesc celor care mi-au citit vara aceasta blogul.
Sper sa il cititi si de acum inainte.
Nu stiu daca voi avea net in Turcia, dar daca voi avea, promit sa postez ceva. Cateva poze, niste informatii...
La revedere, dragilor. >:D<