Cum ne-am despărţit.

Te-am întâlnit cu mult timp în urmă, undeva pe o stradă gri dintr-un oraş îmbâxit de suflete prăfuite.
Ai ştiut să te faci remarcat prin gesturile tale atent calculate şi prin mişcările inocente, dar atât de precise...
Ţi-am privit cu atenţie braţele şi mi-am promis atunci că în curând mă vor cuprinde doar pe mine.
M-ai chemat să stau lângă tine pentru câteva clipe ce mai apoi s-au transformat în mici eternităţi pe care ăştia din jurul meu le numesc probabil "luni".
Şi ai început să-mi arăţi lumea în care te ascunzi tu seara înainte să te duci la culcare. Mi-ai spus în ce crezi, care sunt marile tale temeri şi chiar ce ţi-ai dori dacă ai privi o stea căzătoare într-o seara senina de aprilie.
Ai început să-mi îndeşi în minte ideile tale bolnave despre cum lumea ar putea sa fie perfectă dacă te-aş urma undeva sus, poate pe un bloc de beton sau vreo macara ruginită.
Urcam în fiecare zi trepte alături de tine.
Uneori oboseam şi spuneam că vreau să luăm o pauză, dar tu mă luai în braţe şi îmi spuneai că mai e aşa de puţin până sus şi că e păcat să pierdem timpul.
Am mers după tine. Nu mi-a fost greu să ţin pasul, dar îmi era imposibil să-mi mai car în spate toate visele, amintirile şi dorinţele, aşa că am aruncat câte ceva pe drum...
Şi mă mai trezeam din când în când uitându-mă în jos cu nostalgie... Apoi priveam în ochii tăi plini de magie şi porneam mai departe.
Într-o zi mi-ai spus că am ajuns.
Eram bucuroasă şi am vrut să mă ghemuiesc în braţele tale să împărţim fericirea, dar te-ai împotrivit şi m-ai împins cu putere. Prea multa putere...
M-am dezechilibrat şi am alunecat pe marginea ultimei trepte. Ştiam că dacă voi cădea, am să pierd tot. Ai venit lângă mine, m-ai apucat de braţ să mă tragi lângă tine, departe de orice pericol, dar nu ai putut.
Măna mi-a alunecat până ce s-a desprins în totalitate. Nu mă mai temeam. Acceptasem sfârşitul.
În gol, mă rostogoleam alături de visele, amintirile şi dorinţele ce îmi mai rămăseseră. Şi strigătul tău disperat, cu glasul ce îmi era aproape străin "Nu am vrut să se întămple aşa!".
Da, iubire, nici eu nu am vrut... Şi totuşi, soarta ne adusese acolo, pe ultima treaptă a iubirii noastre. Dacă am fi rămas pe cea de dedesubt, probabil că acum am sta îmbrăţişaţi, deasupra tuturor, dar nu chiar în vârf...
Nu ai vrut.
Spuneai mereu că nu vom avea cum să ne hrănim acolo sufletele care cerşeau cu disperare să muşte din ceva.
Însă n-ai ştiut niciodată că aş fi avut eu iubire cât să le umplu pe amândouă...
Acum sunt jos.
Tu ai rămas acolo pentru că ai frică de înălţime... Nu poţi să sari.
Atunci, de ce mi-ai cerut să urc cu tine? De ce mă încurajai când spuneam că nu mai pot?
Oare nu tocmai pentru că te temeai să nu fi tu cel care va cădea?

Craciun fericit!

Vreau sa va urez tuturor un Craciun fericit, si sa va multumesc inca o data pe aceasta cale ca imi vizitati blogul( chiar daca postez din ce in ce mai rar, si imi cer scuze).
Sper sa va distrati alaturi de familie, de prieteni si de cei dragi voua.
Chiar daca pentru mine, in timp, zilele de Craciun s-au schimbat din ce in ce mai mult inca le mai astept cu nerabdare si inca ma mai bucur de venirea" mosului".

Sarbatori fericite. >:d<

Cutremur.

In viata mea au loc la intervale regulate, cutremure de proportii. Mici evenimente ce imi zguduie lumea si ma aduc intr-o stare neasteptata de soc.
Sunt scurte si de mare intensitate. Ca o ploaie torentiala de august, pe o plaja pustie ce nu iti ofera niciun adapost sigur.
Ma tem mereu de aparitia unui nou cutremur menit sa imi provoace panica, insa stiu ca el va veni oricum, inevitabil, exact cand ma voi astepta mai putin.
In timpul lor, adrenalina se simte cel mai bine in mine. Lumea se invarte, se misca, aluneca putin cate putin spre stanga. Si schimba destine: ciocneste oameni ce trebuie sa se cunoasca, separa pe cei ce nu mai au alta cale.
Asa ca ma las si eu in voia cutremurelor din lumea mea, pentru a avea sansa de a-mi urma dstinul intortochiat in care am fost aruncata fara sa mi se ceara parerea.

Sperand la noi...

Doar daca nu m-am inselat.
Doar daca nu a mai ramas o sansa.
Doar daca nu o sa se schimbe totul...

Ma intreb ce o sa se intample in seara aia cand ne vom vedea.
Cu toti brazii, si toate luminitele, si agitatia, si dorintele ascunse care nu mai vor sa se ascunda...
Poate sunt eu de vina ca nu stiu sa accept unul dintre capriciile tale. Si poate inca ma mai tem sa te iubesc...
Esti unic. Si poate iti atribui prea des adjective care nu te reprezinta deloc, poate iti dau privilegii care nu ar trebui sa ti se acorde niciodata.
Ne-am spus amandoi ca nu e bine, ca mai tarziu sa putem sa ne prefacem ca am uitat.
Si o sa ne iubim iar, fiecare in stilul lui, cu atata putere incat muntii o vor lua singuri din loc fara ca macar sa ii atingem.

Leapsa.

1. Expresia care o folosesti prea des?
„Adevarat.” „Nu stiu” :))

2. Melodia preferata?
Acum, VANK - Balada pentru o minune.

3. Esti fericit/a?
Oarecum…

4.Melodiile care te pot face sa plangi?
Bryan Adams - Everything I Do, Christina Aguilera - Hurt, Ronan Keating - If tomorrow never comes.

5. Melodiile care iti ridica moralul cand lumea nu poate?
Adda & Teasta - Minti murdare facute praf

6.Poti spune ca ai iubit vreodata cu adevarat?
Nu stiu. Mereu imi zic „ Gata, de data asta e iubire”, ca peste un timp sa-mi dau seama ca m-am inselat…

7.Urasti pe cineva?
Nu. Pot spune ca nu imi plac anumite persoane, dar nu le urasc…

8.Daca ai putea, ai da timpul inapoi?
Nu prea. Fiecare eveniment isi are rolul lui…

9. Ai incredere in oameni?
Nu. Sunt foarte putine persoane in care chiar am incredere…

10. Esti printre norocosii care stiu ca cineva ii iubeste in momentul asta?
Cineva da, cu siguranta, dar cine mi-as dori eu… probabil ca nu.

11. Crezi in dragoste la prima vedere?
Nu. Nu se poate sa iubesti o persoana pe care nici macar nu o cunosti…

12. Ce parere ai despre iubirile tinute in secret?
Sunt incitante. Dar de cele mai multe ori se termina prost…

13. Te-ai trezit vreodata dimineata cu regrete legate de trecutul tau?
Da, dar am incercat sa alung orice regret.

14. Crezi in miracole?
Sunt posibile, dar nu in lumea mea.

15. Exista lucruri pe care nu le-ai spus din frica sau rusine?
Da, cand eram mai mica. Acum am curaj sa-mi spun propriile pareri fara sa-mi fie frica sau rusine.

16. Ti-e dor de cineva, in momentul asta?
Da.

17. Cum iti e mai bine, independent/a sau alaturi de cineva?
Uneori e mai bine sa fiu independenta, dar de cele mai multe ori am nevoie sa fiu alaturi de cineva.

18. Ai inselat/mintit/furat vreodata?
Da. Le-am facut pe toate.

20. Cum te vezi peste 10 ani?
Grea intrebare. Nu stiu. Cred ca implinita, atat pe plan profesional cat si sentimental… Mandra de toate faptele mele si fara niciun regret.

21. Brunete sau blonde
?Nu prea inteleg intrebarea… Sa zicem brunetele… :))

22. Pentru fete-baiatul care e intotdeauna la moda, fotbalistul, sau artistul? Pentru baieti-fata dupa care se intorc toti, cea care iti face ochi dulci doar tie, sau cea independenta care nu tine cont de parerea nimanui?
Artistul. :)

23. Iti plac surprizele?
Da, normal. :)

24. Esti usor infulentabil/a? Iti schimbi parerea sau punctul de vedere in functie de ceilalti?
Eram usor influentabila, acum nu prea mai sunt. Parerea oricum nu mi-o schimb, dar de multe ori dau dreptate celor din jurul meu, doar pentru ca nu am chef sa ma contrazic cu ei…

25. Prietenii sau prietenul/a?
Depinde. In general prietenii, dar o sa vina o vreme cand probabil o sa aleg prietenul.

26. Te consideri o persoana curajoasa?
Da. Si puternica. Si chiar nu exagerez. Daca m-ati cunoaste, ati stii.

27. Consideri ca poti sa o iei de la inceput oricand vrei?
Da. Mereu poti sa o iei de la inceput. :)

28. Ce apreciezi cel mai mult la o persoana?
Capacitatea de a lasa de-o parte propriile sale nevoi, dorinte pentru a se darui altor persoane.

29. Merita oamenii o a doua sansa? Le-o oferi?
Merita. Unii chiar merita. Si nu stiu daca de fapt merita ei sau noi avem nevoie sa le acordam a doua sansa ca sa nu ii pierdem…