Cutremur.

In viata mea au loc la intervale regulate, cutremure de proportii. Mici evenimente ce imi zguduie lumea si ma aduc intr-o stare neasteptata de soc.
Sunt scurte si de mare intensitate. Ca o ploaie torentiala de august, pe o plaja pustie ce nu iti ofera niciun adapost sigur.
Ma tem mereu de aparitia unui nou cutremur menit sa imi provoace panica, insa stiu ca el va veni oricum, inevitabil, exact cand ma voi astepta mai putin.
In timpul lor, adrenalina se simte cel mai bine in mine. Lumea se invarte, se misca, aluneca putin cate putin spre stanga. Si schimba destine: ciocneste oameni ce trebuie sa se cunoasca, separa pe cei ce nu mai au alta cale.
Asa ca ma las si eu in voia cutremurelor din lumea mea, pentru a avea sansa de a-mi urma dstinul intortochiat in care am fost aruncata fara sa mi se ceara parerea.