Actori

Suntem actori
Cu roluri mici, in filme proaste
Si primim flori
Treptat uitam visele noastre.

Aveam atatea planuri de viitor,
Dar am pierdut
Si ne gandim cu dor
La ce am fi avut…

Pe scena vietii ne-am jucat
E prea tarziu sa renuntam.
Cortina ne-a impiedicat
Lumea de-afara s-o aflam.

Stim viata ca un cerc
Cu o lungime infinita
Si-n fiecare zi incerc
Sa ies, dar de Cortina sunt oprita.

In lumea mea e interzis
Sa treci de usa libertatii
Cu lacatul este inchis
Dulapul personalitatii.

Si suntem toti mai diferiti,
Dar obligati purtam o masca.
Si de aceasta sunt opriti
Toti sa spunna, sa doreasca.

Sa fi actor e-atat de greu
Si sa ai masti diferite…
Daca as putea fie eu,
As avea masti fericite!